vineri, 31 mai 2013

Un cadou care nu-mi place!

Anumite situatii pe care le-am observat in ultima vreme m-au determinat sa scriu aceasta postare. Fiecare dintre noi, cred, ca a primit cel putin o data in viata un cadou care nu i se potrivea. Intrebarea e ce faci cu un cadou pe care il primesti si nu-ti place sau nu-ti este buna masura (daca este vorba de haine)? Nu cunosc raspunsurile universal valabile la nicio intrebare, dar pot sa spun ca primul lucru pe care il poti face atunci cand primesti un cadou care nu este pe gustul tau, e sa apreciezi gestul.


Fiecare dintre noi a fost pus in situatia de a fi nevoit sa cumpere un cadou si sa nu aiba habar de ceea ce ar fi mai potrivit sa cumpere. Tocmai de aceea, ar trebui sa apreciem un cadou primit doar la gandul ca persoana care ni l-a daruit si-a dat toata silinta sa ne cumpere ceva frumos. Poate "frumosul" persoanei care ne-a facut cadoul nu corespunde cu "frumosul" nostru, insa efortul pe care acea persoana il face pentru a ne cumpara un cadou este incomensurabil.
Poate va inchipuiti ca am apreciat sau apreciez cadourile scumpe. Gresit! Apreciez cadourile daruite din suflet. Poate fi o floare culeasa de pe marginea drumului, o scrisoare scrisa de mana, un desen, un fular special tricotat pentru mine, un obiect care tie nu-ti place, dar stii ca eu il ador, orice. Atata timp cat daruiesti din inima, orice cadou e frumos. A evalua un cadou primit in functie de pret nu este decat o dovada incontestabila a degradarii morale in care se afla societatea. 
Poate va intrebati de unde vine aceasta revolta a mea... Dupa cum stiti, eu nu las prea multe comentarii pe net, dar citesc ceea ce se posteaza, ceea ce se vinde, citesc stiri, etc. si analizez foarte multe lucruri. Nu mica mi-a fost mirarea sa observ ca anumite persoane isi scot cadourile la vanzare. 
Am primit si eu cadouri care nu mi se potriveau, dar nu le-am vandut. Daca era vorba de o fusta primita de la cineva apropiat si nu mi se potrivea marimea, intrebam daca se poate schimba. Ideea e ca nu e necesar sa cadem in ipocrizie: primesti o fusta sau o bluza care nu-ti vine si afirmi ca e foarte frumoasa. O fi frumoasa, dar nu incapi in ea! Nu e o lipsa de respect sa-i spui persoanei care ti-a daruit bluza/fusta ca nu e marimea potrivita. E o lipsa de respect sa fii ipocrit: sa spui ca o adori si apoi sa o vinzi. 
Lasand la o parte obiectele de imbracaminte, poti primi o crema, o bratara, un ruj care nu-ti plac. Ce faci? Le scoti la vanzare? Din punctul meu de vedere, categoric nu. Cu siguranta ai o mama, o prietena, cineva drag care s-ar bucura de obiectul respectiv.
Incep sa ma regasesc in vorbele lui Nietzsche: "Valorile nu mai valoreaza nimic".

PS: Sa nu ma intrebati cine m-a suparat pentru ca nu m-a suparat cineva anume, este doar o parere asupra societatii in care traim, o societate aflata intr-un maraton acerb pentru obtinerea a cat mai multe avantaje materiale. Sufletul unde e?

Bonus : Reduceri la Romwe :)
1.  Over 1000 styles with up to 70% off
2.  Valid date: 06/01~06/07/2013



16 comentarii:

  1. nicoleta ciocoiu31 mai 2013 la 15:18

    eu sunt mai norocoasa de fel ,majoritatea cadourilor sau chiar a premilor primite miau fost de mare folos si pe placul meu iar cum mereu imi place sa ofer cadouri si eu la randul meu am ales exact obiectul sau produsul de care avea nevoie --ei ne documentam , ne interesam dar nu nu as putea vinde nici un cadou fie el si o felcitare (am vazut ca se practica acest lucru pe fb -participam ,castiga si il scoate premiu la licitatie )

    RăspundețiȘtergere
  2. Prin blogosfera se mai fac niste colaborari in care grupuri de fete isi fac cadouri reciproc, insa eu niciodata nu m-am bagat in asa ceva. De ce? Pentru ca am vazut fete care se plangeau ca ele au dat mai mult si au primit mai putin..si atunci care este scopul daruirii? Ai mare dreptate, orice cadou, oricat de mic ar fi, trebuie apreciat.

    RăspundețiȘtergere
  3. De fiecare data cat am primit ceva cadou sau un premiu castigat in urma unui concurs , in primul rand m-am bucurat din suflet si cu adevarat!
    Apoi , marea majoritate a celor primite au fost pe gustul meu,pentru ceea ce aveam eu nevoie!
    Daca s-a intamplat sa primesc ceva ce nu-mi vine ( de imbrtacat) am dat mai departe la cineva drag mie fara sa fac o figura de "acra" in fata persoanei ce mi-a dat acel lucru.
    Atunci cand am primit un alt obiect ( cercei,bratara,crema...) la fel am procedat , fara sa fac o figura de "mi-ai adus o crema pentru ten gras si eu il am sensibil!"...nu!!!!
    Multumesc intotdeauna cu zambetul pe buze ce vine din suflet si apoi vad ce fac cu acel cadou! Dar NICIODATA nu fac comentarii nelalocul lor in prezenta peroanei ce mi-a daruit acel lucru!
    Acest lucru mi se pare de proasta calitate si lipsa de educatie. In viata trebuie sa stim sa fim si diplomati! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Bianca Roxana Anitei2 iunie 2013 la 10:36

    Eu fac parte din acea categorie de oameni care descurajeaza pe cei din jur cand vine vorba de cadouri.
    Le spun din start sa nu se oboseasca, pentru ca-s prea dusa cu pluta;))
    Imi place foarte mult sa primesc, cui nu ii place, insa in ultima vreme se pune accent doar pe ideea de a cumpara ceva, orice, ca si cum am vrea sa scapam repede de o obligatie. Stiu asta deoarece in ultima vreme, din pacate, doar astfel de cadouri am facut. Nu mi-a mai permis timpul sa umblu zile in sir prim magazine pentru a opta pentru cea mai buna varianta si am ajuns ca in 30 de minute maxim sa aleg rapid, la intamplare, ceva ce am crezut eu ca e util, dar poate nu a fost.
    Si imi pare tare rau, pentru ca inainte puneam mult suflet in aceasta activitate. Eram innebunita dupa detalii si pierdeam ore in sir doar ca sa ambalez cat mai frumos supriza. Acum iau la nimereala o punga de cadou si gata.
    Sotul meu e groaznic in a-mi alege cadouri, cea mai simpla varianta pt el cel mai mare aranjament de flori, pe care il urasc din tot sufletul meu numai la gandul ca puteam face milioane de chestii cu banii aia;))) desi pe ascuns imi creste inima. Intotdeauna merg la cumparaturi atunci cand vrea sa imi ia cadouri si chiar daca e mai simplu, ca imi aleg eu cu mana mea tot ce vreau, nu e acelasi sentiment de surpriza, pe care l-as simti desfacand un cadou impachetat bine, bine.
    Uite de aceea si particip la concursuri, sa am si eu parte de cadouri;))Le aleg mai mereu doar pe cele care stiu ca ma atrag sau chiar mi le doresc si sunt cea mai fericita cand primesc un aviz;)
    Daca vine vorba de a instraina acele cadouri, chiar nu mi se pare ok sa fie vandute. Daruite mai departe, da, asta mi s-a intamplat mai ales la consumabile/cosmetice. Mai mereu impart cu cei dragi ce primesc deoarece am gura mare si imi place sa imi impart bucuria cu cei din jur, nu desfac singura cutiile si mereu exista cineva care isi doreste cate ceva de la mine sau are nevoie mai mare decat mine.
    In schimb, nu dau niciodata cartile, astea nu le impart cu nimeni, nici macar imprumut;))

    RăspundețiȘtergere
  5. Nicoleta, asta cu licitatia n-o stiam :) As putea sa primesc 100 de cadouri pe zi si tot n-ar trebui sa le vand :) Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ting ting, am vazut si eu asemenea discutii de Craciun (parca). E foarte urat. Ideea in sine ca 10 persoane sa-si trimita cadouri reciproc e frumoasa, dar daca se ajunge la asemenea discutii, se sterge toata frumusetea ideii :( Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  7. Ai dreptate, Maria. E important sa nu-i jignim gratuit pe cei de langa noi. Pana la urma gestul conteaza. Asa cum spuneam si in postare, pot sa primesc si o floare de camp. Daca e daruita din suflet, ma bucura enorm. Evident, eu ma refer la cadouri, nu la premii. La premii noi alegem daca ne folosesc sau nu.

    RăspundețiȘtergere
  8. Sararu Laura Silvia8 iunie 2013 la 10:51

    Serios? Exista asa ceva in blogosfera? Doamne, cat de retardat sa fii sa faci un cadou si sa astepti ceva in schimb?

    RăspundețiȘtergere
  9. Sararu Laura Silvia8 iunie 2013 la 10:55

    Eu incerc sa gasesc un stapan bun lucrurilor de care nu ma pot folosi, fie pentru ca nu mi se potrivesc, fie pentru ca nu-mi vin. Mai nou aproape in fiecare saptamana imi controlez garderoba in cautare de lucruri pe care nu le mai folosesc si i le dau tatalui meu sa le duca la tara, caci sunt multi oameni acolo care nu isi permit sa-si cumpere nici o haina. Si atunci, vine intrebarea fireasca, de ce mai faci cadouri daca tu nu esti in stare sa le apreciezi pe ale altora? La general vorbind. Pe unii oameni pur si simplu nu ii inteleg.

    RăspundețiȘtergere
  10. Sararu Laura Silvia8 iunie 2013 la 10:57

    Aa, si nu suport sa fac ceva cadou cuiva si sa ma trezesc dupa ceva timp - zile, saptamani - ca primesc ceva doar pt ca persoana respectiva se simtea datoare! Toata bucuria lucrului daruit se duce pe apa sambetei cu un astfel de gest!

    RăspundețiȘtergere
  11. Laura, eu nu am participat la asemenea "campanii", dar am vazut certurile dintre fete si mi s-a parut oribil ceea ce vedeam :( Se presupune ca faci un cadou pentru ca ti-e draga persoana respectiva, nu pentru ca astepti ceva in schimb, dar e mare gradina lui Dumnezeu :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Bianca, eu ma perpelesc zile in sir sa iau un cadou. Nu-mi place, nu stiu ce sa iau si pana la urma aleg eu ceva. Mai spionez, mai intreb ce-as putea sa iau :) Stau prost la partea cu ambalatul. Niciodata n-am avut talent. Daca il impacheteaza doamna de la magazin, e perfect, daca nu, e dezastru :) Ador sa primesc flori de la sotul meu si el stie asta. Cred ca nu e saptamana in care sa nu imi cumpere flori. Pot fi ghiocei, lalele, trandafiri, flori de camp, orice. Le ador pe toate! La partea cu gura mare sunt la fel ca tine :) Referitor la carti, nici eu nu prea le dau. Eventual, cumpar un exemplar identic, tin foarte mult la cartile mele. Pupici multi si cat mai multe cadouri! :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Laura, nici eu nu inteleg lucrul acesta :( La partea cu garderoba, si eu fac ordine de cateva ori pe an si ceea ce nu port trimit la tara pentru oamenii mai putin norocosi decat mine. Daca e vorba de un produs cosmetic, il dau cuiva care stiu ca chiar il foloseste. Aici vorbeam de lucruri deja cumparate. Referitor la cadouri, inainte de a cumpara ceva, mai trag de limba persoana in cauza, ma mai interesez in stanga si in dreapta...Nu nimeresc mereu cadoul potrivit, dar stiu ca il daruiesc din suflet si nu il aleg la intamplare.

    RăspundețiȘtergere
  14. Laura, ai mare dreptate: un cadou se ofera din suflet (pentru ca iti face placere sa daruiesti), nu pentru ca te simti obligat.

    RăspundețiȘtergere
  15. Sararu Laura Silvia8 iunie 2013 la 18:26

    Da, chiar daca nu nimerim cadoul potrivit ar fi frumos ca cei carora il daruim sa aprecieze cadoul si nu doar pentru ca trebuie, sa vina din suflet aceasta apreciere.

    RăspundețiȘtergere
  16. Bianca Roxana Anitei10 iunie 2013 la 12:58

    Asa e mama mea cand vine vorba de flori. Daca prin absurd nu primeste(desi e aproape imposibil;))), pentru ca toti stiu ca is sunt de dragi), isi cumpara singura, sa fie sigura ca are mereu flori proaspete. Sunteti racusori amandoua, aveti multe puncte comune.

    RăspundețiȘtergere