vineri, 18 mai 2012

Maroc - primele impresii

Asa cum va spuneam zilele trecute, ne "mutam" pe alt continent, mai exact, in Nordul Africii. Astazi va voi spune primele mele impresii despre Maroc. Calatoria in Maroc am efectuat-o la inceputul lui iulie 2007. Era la o zi dupa ce avusesem nunta. Cum tot timpul l-am petrecut cu planificarea nuntii, pregatirea vacantei a insemnat achizitionarea a doua bilete de avion dus-intors spre Casablanca (ingrozitor de scumpe) si rezervarea hotelurilor in Maroc. Pentru ca nu ne doream agitatie, am lasat acasa telefoanele, ceasurile si tot ceea ce insemna modalitate de a lua legatura cu cineva sau de a sti ce zi este. Aveam sa regretam ulterior aceasta decizie :) In fine, undeva dis de dimineata am plecat spre aeroport si ne-am imbarcat in avionul cu destinatia Paris, de unde urma sa luam un alt avion catre Casablanca. Era primul meu zbor cu avionul. Nu va puteti imagina cat de ingrozitor a fost! Eu am rau de inaltime, iar senzatia aceea la decolare e cumplita! Noroc ca il aveam si pe Jarabe de Palo ca sa am cu cine sa impartasesc frica :) Sotul meu nu are nicio problema cu inaltimile sau zborul cu avionul. Chiar si acum, dupa atatea zboruri, inca imi mai este putin frica, mai ales daca e vorba de zboruri lungi si nimeresc turbulente. La un zbor scurt: Bucuresti-Arad sau Bucuresti-Istanbul, nu am nicio problema. Revenind la calatoria mea, ajungem in Paris, unde aveam de asteptat cateva ore. Bineinteles, a aparut si problema mea veche: "eu unde fumez?" In aeroport nu se fuma, iar francezii de pe-acolo n-ar fi vorbit engleza nici sa-i ameninti cu moartea :)) Daca stiam, m-as fi apucat eu de invatat franceza :) Ca sa ies din aeroport si sa pot fuma o tigara, am fost indrumata sa ma asez la coada in spatele a zeci de oameni. Dupa vreo 30 de minute de asteptat aiurea, ajung la ghiseul respectiv si aflu ca pot iesi din aeroport si intra inapoi fara nicio problema si fara vreo formalitate deosebita. A trecut si acest episod :) Ne-am imbarcat in avionul cu destinatia Casablanca si, undeva dupa amiaza, am ajuns la destinatia finala. Diferenta de fus orar intre Romania si Maroc e de 2 ore (in minus). Atunci cand am ajuns in aeroport am avut norocul sa intalnim o fata de origine de prin tarile nordice, dar care locuia si muncea de ceva timp in Maroc. Ea ne-a indrumat ce bilete de tren sa luam si cum sa procedam ca sa ajungem din aeroport in orasul Casablanca. Da, in Maroc, la subsolul aeroportului exista o gara de unde poti lua trenul catre oras!


Cam acestea au fost primele imagini pe care le-am vazut in Maroc (eram in tren). Zic: "Vai, ce tara am ales si noi sa vizitam!" :)




Dupa vreo 30 de minute de mers cu trenul (nu mai tin minte exact), am ajuns in orasul Casablanca si ne-am oprit la un restaurant. In poza de mai sus savuram niste clatite delicioase cu jumatati de banana.

Pentru ca prima noapte de cazare o aveam in Marrakech, iar urmatorul tren spre aceasta destinatie era undeva pe la 8-9 seara, am umblat hai-hui prin Casablanca, cu tot cu bagaje dupa noi :)



Poza aceasta nu e prea reusita, insa in spate se vede Rick's Cafe, renumita prin faptul ca filmul Casablanda s-ar fi filmat aici. Nu e adevarat! Nu am putut intra deoarece cafeneaua se deschidea seara, cam pe la ora la care noi trebuia sa luam trenul spre Marrakech :)

Calatoria cu trenul a fost chiar placuta si am intalnit oameni interesanti. Ne-am luat bilet la clasa intai, bilet accesibil pentru turisti, dar nu si pentru localnicii de rand. Trenurile lor arata mult mai bine decat ale noastre. Marocanii, atunci cand merg cu trenul, nu-si manifesta frustrarile pe dotarile vagonului, deci totul e foarte curat si ingrijit. Am ajuns in Marrakech pe la 12-1 noaptea. De cum am pus piciorul in gara, ne-au si asaltat taximetristii, care de care mai dornic sa ne ofere transport. In cele din urma am ales pe unul dintre ei. Proasta alegere! :) Tariful propus de el initial s-a marit pe parcurs, iar destinatia n-a mai fost hotelul unde aveam cazare, ci la vreun kilometru departare, intr-o piata suprapopulata si cu localnici agasanti gata sa-ti vanda orice. Cazarea noastra era in "Medina", adica centrul vechi, foarte sinistru pentru un prim contact cu Marocul pe timp de noapte :) Erau niste stradute inguste, pline de oameni. Ne-am tot "invartit" pe stradute ce ne-am "invartit" si mereu aveam senzatia ca, dupa toate incercarile noastre de a gasi hotelul, ajungeam exact in locul din care plecaseram :) Pana la urma, ne-a "agatat" un localnic "binevoitor" sa ne conduca catre hotel. Faza amuzanta e ca noi ne aflam la cateva minute de hotel, insa trecuseram pe langa el fara sa-l observam :) Ajungem in fata hotelului si, bineinteles ca "nenea" vrea bani pentru serviciile sale :) Sotul meu ii ofera cativa euro, insa "ghidul" nostru ii refuza spunandu-ne ca ne batem joc de el. I-ar fi dat mai mult, insa nu mai avea marunt. Doar nu era sa-i dam 100 de euro?! :) Observam ca "ghidul" se cunoaste cu persoana care a deschis poarta hotelului si zic: "Stai sa vezi ce noapte de pomina! Nu tu telefon sa poti suna undeva, nu stie nimeni ca esti aici..." In mintea mea "incoltea" ideea ca e inceputul sfarsitului :) Stupoare: ne arata camera si observ ca avea un zavor imens pe exterior si ferestrele aveau gratii. Vazusem eu ceva filme si documentare cu rapiri de turisti, asa ca, am inlemnit :) Ne-am "luat camera in primire" si apoi am iesit in curtea interioara sa fumam o tigara si sa bem o bere. Spre surprinderea noastra, "gazda" nu iti aducea consumatia si te trecea pe vreun carnetel ca sa stie ce ai de platit la plecare, ne-a aratat frigiderul, ne-a spus sa ne luam ce vrem de-acolo si a doua zi sa-i spunem ce-am consumat. Iarasi mi s-a parut ciudat :) "Omul asta e prea amabil, e ceva putred la mijloc, vrea sa ne imbatam si dupa ce adormim sa ne incuie in camera" :))) De data aceasta imaginatia mea depasise orice limite, iar frica ajunsese la paroxism. M-am bagat in pat imbracata, cu geanta si cu Jarabe in brate. Nu mi-a trebuit nici dus, nici sa ma schimb de haine:)

Cu toata frica, la un moment dat, am adormit bustean pana dimineata. In acea dimineata aveam sa-mi dau seama ca fusesem de-a dreptul paranoica :) Toate erau in ordine, noi eram intregi in camera noastra si nu ne incuiase nimeni pe exterior :) Tot in acea dimineata aveam sa aflu ca toate acele aspecte legate de "arhitectura" hotelului erau firesti pentru un "riad". Riadul este o casa sau un palat traditional marocan cu curte interioara. Toti cunoscatorii Marocului prefera sa stea in asemenea hoteluri. Numai noi n-am stiut :)

Asa se vedea cerul din curtea interioara.


Acestea sunt fotografii din curtea interioara. Arata spectaculos, insa cu o seara inainte nu avusesem timp sa observ :)

Loc de luat masa in curtea interioara.


Eu la masa, imi savurez cafeaua in fata camerei in care dormisem si gandindu-ma la cat de paranoica am putut sa fiu :)



Doamna care ne-a servit micul dejun.


Aici se vede camera, in stil traditional marocan. In mijloc e patul cu paturi si alte lucruri lasate de-a valma de catre noi :)

Poza din camera

Tot in camera. A doua zi dimineata mi-am dat seama ca dormisem intr-o camera chiar deosebita. Singura chestie ciudata era baia: nu avea usa :)


Am plecat de la hotel si ne-am "perindat" prin piata din Marrakech. Urmatoarea noapte urma sa o petrecem in Agadir, deci trebuia sa gasim autogara. Din Marrakech in Agadir nu exista tren, doar autocare :)

Piata mi s-a parut fascinanta. Am avut ocazia sa vad si imblanzitori de vipere. Nu m-am apropiat de ei:) Erau imagini desprinse parca din "1001 de nopti", cu localnici care le cantau serpilor si acestia din urma "dansau". Experienta e senzationala!

Cu bagajele dupa noi tot prin piata.


O moschee musulmana din nenumaratele care se gasesc in Maroc.


Aici m-am fotografiat cu 2 localnici in port traditional.




In urmatoarele poze sunt cateva imagini surprinse in oras.


Strazile erau foarte curate.



Au si cladiri moderne.

Am ajuns in autogara si ne-am urcat in autobuz. Autobuzul e destinat mai mult localnicilor. Nu era niciun turist in afara de noi :) Agadir e o statiune renumita si majoritatea turistilor ajung acolo cu avionul :) In imaginea de mai sus e "privelistea" de la iesire din oras.

Dupa vreo 4 ore de mers prin desert, am ajuns intr-o oaza.


In rest, cam asa a aratat tot drumul :)


A fost interesant sa parcurgem peste 8 ore prin desert, sa vedem cum traiesc marocanii, sa strabatem Muntii Atlas (care sunt ca niste dealuri fara verdeata), sa vedem casele taranilor marocani (care arata ca niste bordeie din vremurile stravechi ale tarii noastre) si sa ne miram cum or fi supravietuind caprele crescute de marocani, atata timp cat nu exista fir de iarba.
Despre experientele din Agadir va povestesc data viitoare.


35 de comentarii:

  1. silvia_pascariu18 mai 2012 la 21:31

    Ce boem :) Cand o fi sa ma casatoresc, o sa-mi iau barbatul si o sa ma plimb peste tot prin lume (macar in concedii :D)
    A fost foarte amuzanta istorioara cu prima noapte in hotel :)

    RăspundețiȘtergere
  2. mihaela caunic18 mai 2012 la 21:35

    Maroc!ESTI PLINA DE SURPRIZE!pozele sunt minunate ,cred ca a fost o experienta placuta!eu cind zic Maroc imi vine in minte Clona un film pe care l.am vazut demult si il urmaream ptr ca ma atrageau foarte mult obiceiurile lor ,locurile,peisajele....te feliicit ptr aceasta calatorie si multumim ca ne arati si noua!

    RăspundețiȘtergere
  3. Janeta_2007200118 mai 2012 la 21:43

    Frumoasa excursie dar cu peripeti.

    RăspundețiȘtergere
  4. Silvia, sa iti iei si un telefon cu tine :) Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  5. Mihaela, iti multumesc ca esti alturi de mine la fiecare postare! Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  6. Jane, peripetiile au fost doar la inceput si doar in capul meu :))) Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte frumoasa calatoria ta Iulia,la fel ca si celelalte.Pozele sunt suuuperbe,sunt locuri frumoase si in Maroc.Peisajele sunt minunate.Si am observat ca nici din aceste poze nu lipseste micul Jarabe :):).Voi fi langa tine in continuare si imi place enoooorm ceea ce postezi pentru mine sunt lucruri noi.Pupici

    RăspundețiȘtergere
  8. Calin Andreea Daniela19 mai 2012 la 09:32

    imi place mult cultura lor :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Jarabe nu lipseste din nicio calatorie :) Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  10. Am o fascinatie pentru Maroc,cred ca si eu ma panicam la inceput:)),gata numai sunt in Romania eu deja ma simt in Maroc...abia astept sa vad mancarea:)) sper ca ai facut poze

    RăspundețiȘtergere
  11. Super interesant! Maroc o tara superba,cu toate formele de relief,cu oameni binevoitori si primitori.Orasele unele mai frumoase decat altele, iar istoria, cultura, arhitectura, islamism sunt interesante si  tot timpul va fi placut sa le descoperi... Mi-a placut prima ta intalnire cu Marocul....

    RăspundețiȘtergere
  12. f tare ce ai scris. frumoase poze;)

    RăspundețiȘtergere
  13. eu nu as fi plecat de acasa fara telefon, astept sa citesc si experienta din Agadir

    RăspundețiȘtergere
  14. Superb. Uite asa imi fac si eu concediul in locuri superbe, citind povestile tale. De abia astept urmatoarea postare.

    RăspundețiȘtergere
  15. Andreea, am poze si cu papa. Nu stiu daca vrei sa le vezi :)

    RăspundețiȘtergere
  16. Carmen, pe mine m-a speriat prima experienta cu Marocul, insa mi-a trecut repede :)

    RăspundețiȘtergere
  17. Vero, urmeaza poze mai frumoase :)

    RăspundețiȘtergere
  18. Frumos! Imi place cum povestesti, dai un aer si mai boem intamplarilor!!!
    Sunteti tare curajosi...sau sunt eu prea comoda,iar al meu sot, ingrozitor de prevazator;)))), hi hi! Nu as fi rezistat o noapte cu asa o spaima;),  ori faceam de paza langa usa ori nu stiu... Cea mai infricosatoare experienta a mea in legatura cu o calatorie, a fost cand ne-am luat o croaziera pe Mediterana fara sa luam in calcul cu adevarat transportul pana in portul de imbarcare, respectiv in Pireu(Atena)...In ultima clipa, am rezervat bilete pentru  autocar( biletele de avion erau incredibil de scumpe, din cauza timpului scurt pana la plecare), naiba ne-a pus, eram la limita timpului si  daca intervenea ceva pe drum pierdeam imbarcarea, lucru ce ne obliga sa 'tragem' in urmatorul port,  respectiv in Istanbul. Nu ne-am fi dorit asta in nici un caz, presupunea un zbor rapid pana acolo, sa  ne incadram in timp si eventual o noapte de cazare altundeva decat in siguranta vasului. Bineinteles ca a intervenit ceva- un accident pe traseu, in Bulgaria,ne-a blocat pentru 4 ore pe dreapta, cand noi nu puteam pierde nici o clipa. Am crezut ca mor de inima.Am fost nevoiti ca odata intrati in Grecia sa ne oprim in primul oras cu aeroport-Salonic, sa luam primul zbor spre Atena. Era la 4 dimineata, intr-o zona cu taximetristi insistenti, ce te puteau duce oriunde ar fi vrut ei..Brrrrrrr,nu mai vreau sa imi amintesc cat oi fi si oi trai.Cand m-am vazut pe aeroport parca ajunsesem in Rai,dar aventura nu se opreste nicidecum aici,hi hi.Cu tot cu timpul scutit de zbor, vasul tot era sa il pierdem;)))))
    Incredibil, credeam ca am uitat toate acestea;))) 
    Mi-ai facut pofta de povesti...Cine stie, poate in curand iti fur ideea si ma apuc de scris,hi hi..

    Pana atunci, astept continuarea povestii tale!!!Pupici

    RăspundețiȘtergere
  19. Loredana, a fost prima si ultima excursie fara telefon :)

    RăspundețiȘtergere
  20. Alina, daca ai nevoie vreodata de contactul hotelurilor pe unde am stat, le ofer cu mare drag :) Jarabe pregateste o surpriza :) Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  21. Roxana, e foarte amuzanta intmplarea ta, ar trebui sa te apuci de scris. Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  22. ;)Am sa ma gandesc serios la acest subiect,hi hi;))!
    Te 'citesc' pe tine pana prind curaj!
    Pupici

    RăspundețiȘtergere
  23. Roxana, e loc in blogosfera :) Chiar mi-ar placea sa-ti citesc povestirile. Pup.

    RăspundețiȘtergere
  24. Cristina Fronoiu20 mai 2012 la 17:18

    Yeeeey! postarea cu Maroc!! :))) Am citit de cand ai postat, dar nu am apucat sa comentez. Imi plac la nebunie pozele, I want more! M-a amuzat partea cu taximetristii, imi pare ca sunt inruditi cu taximetristii romani :D Iar la partea de 'paranoia' - si eu am problema asta cand ceva pare fie prea frumos pt a fi adevarat, fie al naibii de dubios. In situatia in care ati fost voi cred ca dormeam pe scaun in curte, ca sa fiu cat de cat linistita.

    RăspundețiȘtergere
  25. Mirela Agrigoroae20 mai 2012 la 22:23

    Foarte interesant si Marocul.Iti astept cu nerarabdare fiecare postare,ai un stil de a povesti care te face sa te simti ca si cum ai fi acolo.Foarte frumoase pozele,multumim ca imparti cu noi toate locurile frumoase in care ai fost!

    RăspundețiȘtergere
  26. Cristina, taximetristii cred ca sunt la fel peste tot. Majoritatea, eu am intalnit si oameni deosebiti. Eram prea obosita ca sa dorm pe scaun :) In plus, eu nu pot dormi decat la orizontala, desi am vazut multi oameni in metrou care dorm in picioare :)

    RăspundețiȘtergere
  27. Mirela, multumesc tare mult ca "ma citesti"! Povestesc ceea ce am simtit atunci cand am fost printr-un anume loc. Daca aveti nevoie de ponturi pe unde sa va cazati sau cu ce sa ajungeti intr-un anume loc, le am si pe-astea si vi le ofer cu mare drag. Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  28. Nu credeam sa am atata rabdare sa citesc aproape tot ce gasesc pe un blog, sa dmir pozele si sa uit cum trece timpul. Cam ca atunci cand prindeam o carte buna si nu-mi venea s-o mai las. Imi place tema, imi place cum povestesti totul, ai simtul umorului si ne mai inveselesti ziua. Mie, cel putin, care n-am avut parte decat de o minivacanta la Paris, mi se pare totul de vis. Apropo avionul este si pentru mine un cosmar. Astept si restul povestilor... 

    RăspundețiȘtergere
  29. Coryalecs, iti multumesc foarte mult ca esti alaturi de mine. Totodata, sunt extrem de bucuroasa ca-ti plac postarile mele. 

    RăspundețiȘtergere
  30. Maroc...ce frumuseti ai vazut !!! Anju ...tare nostima palariuta ...si se asorteaza cu ochii tai ! Pupici , frumoasa mea cu ochi albastri ! 

    RăspundețiȘtergere
  31. Pentru o prima experienta si eu as fi reactionat la fel, poate mai rau ;))

    RăspundețiȘtergere
  32. Lore, ochii nu mi se vedeau pentru ca aveam ochelari de soare :) Pupici multi.

    RăspundețiȘtergere
  33. Mihaela, bine ca n-am ales vreo destinatie mai ciudata de prin Asia :))

    RăspundețiȘtergere
  34. Acsinte Lorena Isabela3 martie 2013 la 18:35

    Ce frumooos, abia astept sa ne povestesti si restul :D

    RăspundețiȘtergere