Urmatoarea zi ne-am continuat vizitele catre punctele de atractie ale insulei. Aceste statui (din imagine) sunt la fiecare intrare sau iesire dintr-o localitate. Fiecare reprezinta un omagiu adus unui anumit zeu.
Pe drum ne-am oprit sa mancam la un restaurant local. Dupa cum puteti observa, la ei se mananca cu mana. Iti aduc un bol cu apa sa te speli pe maini in timp ce mananci (in loc de servetele). Initial te speli pe maini la chiuveta. Fiecare restaurant de acest gen are chiuveta (nu aia de la baie) pentru spalat pe maini. Mancarea e foarte gustoasa si super picanta. La ei o portie nu se calculeaza ca la noi: iti alegi ce fel de orez vrei sa mananci, alegi o aripioara, o chifteluta, legume, etc. E un fel de "all you can eat" de la noi.
Acesta era un cocotier de unde cazuse o nuca de cocos la cativa centimetri de capul meu :)
Pe drum sunt vanzatori ambulanti care iti ofera posibilitatea sa-ti faci poze cu iguane, serpi, lilieci uriasi, etc. Eu nu mi-am facut poze cu niciunul pentru ca mi s-a parut o exploatare a animalutelor :(
Aceasta este intrarea unui hotel de prin Bali
Si am ajuns la destinatie: Cascadele gemene, desi aceasta este doar o cascada mai mica.
Acestea sunt cascadele gemene. Privilestea si atmosfera erau mirifice. Nu va pot descrie sunetul apei intr-un loc izolat complet. Apa celor doua cascade se aduna intr-un fel de lac unde poti sa faci baie. Cum mi-e frica de apa, nu m-am bagat. Dar am facut altceva :)
La cascada mai mica m-am bagat sub apa imbracata :) Senzatia a fost super! Apa in care ma bagasem era perfect lipempede, vedeam si cea mai mica pietricica de la picioarele mele. Un fel de apa de munte de la noi, numai ca nu erau pastravi :P
Din nou "Cascadele Gemene"
Apoi am ajuns la Tanah Lot, o gradina superba cu un templu in interior. De data aceasta nu voi mai fi cu sarung, sau sari, cum imi place mie sa-i spun :) Am vizitat doar gradina, templul l-am admirat din exterior.
Intrarea de la Tanah Lot
Tot intrarea de la Tanah Lot
Un copac cu fructe super gustoase. N-am furat din copac, dar am cumparat de pe drum :)
Urmatoarele poze sunt din Gradina Tanah Lot. E o curatenie impecabila, toate plantele sunt super ingrijite, desi asfaltul de pe alei e destul de vechi. Nu l-au avut pe Videanu sa le puna borduri :)))
Acesta este templul Tanah Lot
Au foarte multe statui prin parc si nu am inteles ce reprezinta :( La fel ca la Zoo, in parc exista terase, restaurante, leagane pentru copii, etc.
Un copac care mi s-a parut interesant, nu stiu ce e :(
Urmatoarea noastra oprire a fost la Parcul de crocodili. Cum va spuneam in episoadele anterioare, ei au cate un parc pentru fiecare tip de animalut: maimutele cu maimute, pasarile cu pasari, s.a.m.d. Pe mine m-a ingrozit vizita la acest parc: n-am vazut atatia crocodili si atatia aligatori la un loc nici macar la tv :) Au toate speciile de corcodili si sunt mari, urati si infricosatori :(
Eu, la sfarsitul vizitei in Parcul de Crocodili, contrariata de ceea ce am vazut. In brate am broscuta mea pe care o iau peste tot. Despre broscuta va voi vorbi intr-o alta postare. Are o poveste ting ting :)
Intrarea in Parcul Crocodililor
In sfarsit, am ajuns la noul nostru loc de cazare: Mas Ubud. Mas Ubud este centrul cultural al insulei. De data asta soferul nu a trebuit sa ne mai duca in Sanur, ne-am oprit la Taman Harum Cottages, un complex de casute pentru turisti. Aici am fost impresioanata de servicii: oameni super atenti. In fiecare seara cand ieseam sa mancam, fie in restaurantul complexului, fie in alta parte, cineva ne pregatea patul pentru somn. Un pat imens cu baldachin. Ceea ce se vede in fotografie este un gecko mai mic care mananca tantarii. Localnicii ii spun "ci ciac", e reproducere fonetica nu stiu cum se scrie :( E o soparlita simpatica si foarte fricoasa. Camera noastra era plina de ei :) Fotografia aceasta am facut-o cu greu. Numai daca priveam vreo soparlita din camera, se ascundea. Tin sa va precizez ca sunt inofensive: au treaba doar cu tantarii :) Noaptea sunt tare simpatice pentru ca se bat pentru teritoriu si scot niste zgomote ciudate atunci cand se cearta :)
A doua zi in Ubud am mers prin imprejurimi si am vizitat diferite ateliere ale artistilor locali. Au tot felul de chestii superbe, insa sunt atat de grele incat transportul e mai scump decat obiectul in sine :)
La un artist in piatra si sticla
Aici sunt la un restaurant din centrul Ubudului. Nu am vazut nicaieri in lume sa puna floricele pe jos, la intrare. Doar eu am avut la nunta lumanarele mici :) In poza e doar intrarea restaurantului: foarte curat. Vreau sa vad si in Romania macar ceva asemanator: flori proaspete pe jos la intrare. Florile nu erau nici macar ofilite in conditiile in care afara erau peste 35 de grade Celsius.
Dupa ce am papat la restaurantul cu floricele pe jos, ne-am umplut burtile la Ibu Oka, adica la tanti Oka. Restaurantul e in stil traditional: stai pe jos la o masuta si iti lasi papucii la intrare. Nu am vazut atatia papuci laolalta niciodata si culmea, cand am plecat mi i-am gasit pe-ai mei! Restaurantul e renumit in intreaga lume. Eu l-am vazut intr-una din emisiunile lui Anthony Bourdain (sunt fan). Am fost incantati sa ajungem aici. A doua zi am venit din nou :) Mancarea e super, desi meniul e alcatuit doar din porc. E un porc mai special pentru ca in interiorul lui se baga condimente si se tine la rotisor cam 12 ore si este stropit in continuu cu lapte de cocos, ceea ce face ca soriciul sa fie crocant. Tanti Oka serveste cam 3 purcelusi pe zi, restaurantul se deschide dupa orele 13-14 ca sa aiba timp sa pregateasca purcelusul. Am asistat la "venirea" celui de-al doilea purcelus si l-am filmat. Desi mancasem, mi s-a facut din nou foame :) Sotul meu a avut proasta inspiratie sa-si ia niste carnati: carnati umpluti cu sange :) Mie mi s-ar fi intors stomacul pe dos, insa lui i-au placut :) PS: Pentru iubitorii de animale: nu sunt sadica, am fost vegetariana ceva timp, insa m-am imbolnavit si medicul mi-a spus ca anumite proteine nu le poti lua decat din carne. Eu nu mancam nici peste. deci, va rog sa nu ma certati pentru ca imi place carnea de porc pregatita de tanti Oka! :) De fapt, nu ma certati pentru ca suma viciilor e constanta si intodeauna mai mare ca zero :)
Va pup si va rog sa-mi spuneti cum preferati sa fac postarile despre calatorii: "poveste" intai si apoi poze sau "poveste" pe parcursul fotografiilor.
