Ieri am fost la pizzeria mea preferata, Cuptorul cu lemne. Cred ca au cea mai buna pizza din Bucuresti, insa o perioada nu le-am mai fost client fidel. Desi merg sa mananc la ei de ani buni, intr-o perioada aveau servirea groaznica si atunci mi-am zis ca eu nu mai pun piciorul pe-acolo. Ieri am avut placuta surpriza sa vad ca serviciile s-au imbunatatit considerabil si pizza e la fel de buna :) Ca de obicei, mi-am luat pizza calzone cu sos iute, dar nu despre pizza vreau sa va vorbesc :) Desi pizza era foarte buna, am luat doua sau trei inghituri din ea si mi-am adus aminte de perioada studentiei. Pe vremea aceea cheltuiam toti banii pe hainute, cluburi si cosmetice. Nu va inchipuiti ca dispuneam de sume imense, insa tot ce aveam se ducea pe "frumusete" si distractii :) Atunci cand am ajuns in Bucuresti, din cauza dorului de casa (e doar o scuza) m-am apucat de fumat serios: la inceput nu cunoasteam pe nimeni, colegii faceau "misto" de mine pentru ca sunt de-acolo de "unde se agata harta in cui", desi nu aveam accent si m-am apucat de fumat tigari :). Stateam in camera cu inca doua fete care se bagau in pat la 10 seara si eu ma plictiseam teribil. Nu puteam sa adorm la ora aia nici daca ma amenintai cu pistolul :) Asadar, ma duceam in bucatarie. Da, aveam o bucatarie mica si simpatica, locul meu de suflet din caminul ala :) Imi puneam muzica la casti, imi luam o carte, o sticla de cola si un pachet de Pall Mall. Pana spre dimineata citeam si fumam ca un turc, desi turcii fumeaza mai putin decat romanii :) Insomniaca, ce sa-i faci?! :) "Viata de artist: noaptea vesel ziua trist" sau invers :) Pe vremea mea existau si acele pachete de 10 tigari, in plus, se vindeau si tigari la bucata sau pe datorie :) Cu toate astea, mi se intampla de multe ori sa nu am bani nici macar de o tigara :) Vai, am zis "pe vremea mea", am imbatranit mult :) Revenind la subiect, "muream" de dorul Moldovei lui Stefan cel Mare. Stiti ca sunt "nepoata" lui Stefan? :) Mereu o sunam pe mama cu taxa inversa :) si boceam ca eu nu mai vreau Bucuresti, ca vreau sa ma transfer la Iasi, ca eu nu mai suport sa stau in Bucuresti, s.a.m.d. Mama imi spunea mereu ca eu am vrut sa vin la facultate in Bucuresti, ca ma voi obisnui, bla-bla :) Pana la urma a cedat, a vorbit cu tata, i-a zis: "fata noastra se usuca pe picioare in Bucuresti, nu mai suporta, vrea la Iasi, e singurul nostru copil" si a fost de-acord sa ma transfer la Iasi. Doar ca trecusera cateva luni bune si prinsesem "gustul" Bucurestiului si n-am mai dorit eu sa ma transfer :) Imi atinsesem scopul: le captasem atentia parintilor mei :) Cei care au copii stiu ca toate "trasnaile" si vaicarelile copiilor au rolul de a atrage atentia. Eu eram un copil si inca am un suflet de copil :) In fine, am ramas in capitala si ma straduiam sa supravietuiesc in "jungla". De multe ori nu aveam nici ce sa mananc. Pachetele de la mama (mancare cat pentru o cazarma) se epuizau in doua zile pentru ca le imparteam cu colegii si apoi asteptam ca altcineva sa primeasca pachet sa mananc. Facea bine la silueta :) In zilele mele bune aveam 15 mii de lei vechi sa-mi cumpar un hamburger de la shaormeria din Regie, dar ce credeti ca apucam sa-l mananc? Luam o inghitura si mereu aparea cate un catel amarat care se "uita in gura mea". Nu zicea nimic, nu latra, doar se uita la mine si mi se "rupea" sufletul. Mai puteam sa mananc? Nu! Ma gandeam: "lasa, mananca, tu! eu tin la silueta :) bag o tigara si un pahar cu apa si-mi trece :)". Acuma sa nu va inchipuiti ca muream de foame! Mama imi dadea banuti, doar ca ii cheltuiam pe orice altceva decat mancare :) Pe scurt, aceasta este "istoria" primului meu an de studentie :) La voi cum a fost?
PS: Nu este un manifest pentru fumat, insa persoanele care ma cunosc stiu ca fumez foarte mult si nu sunt mandra de asta :( dar nici nu vreau sa ma las :)
numai cand auzi numele pizzeriei, ti se face foame :))
RăspundețiȘtergereEu in prima luna din viata de student am mancat numai cartofi prajiti ... jale. Apoi m-am dat cu viata, toti anii de studentie mi-am facut singura mancare ... primul meu bors de fasole a fost extraordinar :)))
RăspundețiȘtergereAtunci mi-era dor de casa, acum mi-e dor de camin ...
Eu nu prea mi-am gatit, eram prea lenesa :) Preferam sa rabd de foame :) Si mie imi este dor de anii de studentie :(
RăspundețiȘtergerem.ai facut sa zimbesc de dimineata!si eu imi amintesc cu drag de anii din studentie!si parca ma regasesc in povestioara ta!si tot in studentie m.am apucat si eu de fumat si tot pall mall!eu am studiat in Iasi unde m.am si stabilit!primul an am stat la camin ce viata frumoasa!cea mai draga amintire a mea din primul an de studentie este petrecerea pe care mi.au oraganizat.o colegii de ziua mea la 20 ani!o petrecere modesta pregatita in secrect cu cheta de la fiecare,o distactie pe cinste pina in zori pe care nu o voi uita!
RăspundețiȘtergereM-a crescut mama pretentioasa la mancare ... am fost o singura data la cantina, nu mi-a placut ... fac pretentii la mama sau la altii ... nu sunt bucatar priceput, dar ce gatesc eu, trebuie sa mananc, parca sunt obligata :))
RăspundețiȘtergereSi eu sunt foarte pretentioasa la mancare. Daca nu-mi place, nu mananc :) Eu pot sa ma laud ca sunt un bucatar priceput, dar lenea e mare :)))) Pupici
RăspundețiȘtergereMihaela, esti din Iasi? Eu mi-am organizat prima petrecere de ziua mea atunci cand am implinit 30 ani ca sa demonstrez ca nu mi-e rusine cu varsta mea:) Cred ca petrecerea ta a fost super. Nu toti colegii din primul an erau ok, insa aveam cativa super. Primeam pachetul de la mama undeva pe la 5 dimineata. Pe langa cele doua genti cu mancare, mai primeam si cate un covor persan sa-l pun in camera sau mai stiu ce ii venea in minte mamei :) Nu le caram eu, le spuneam colegilor: "maine primesc pachet de-acasa" si mereu se gasea cine sa se trezeasca cu noaptea in cap si sa ma ajute :) Cat am fost in studentie mama a fost cel mai faimos bucatar :) Toata lumea adora tot ceea ce gatea ea :)
RăspundețiȘtergereeu am studiat in oras,nimic palpitant ,poate daca ma duceam si eu pe la Bucuresti aveam destule povestiri:)mie nu mi-ar fi placut sa raman fara mancare:))eu sunt invers cheltui mai multi bani pe mancare decat pe orice altceva,imi place sa imi fac tot felul de bunatati exotice ,care costa destul de multi bani
RăspundețiȘtergereAndreea, ce bine o fi sa stai la mama acasa! :) Voiam si eu.
RăspundețiȘtergereEu am plecat de acasa inca de la liceu, insa, spre norocul meu, stiam sa gatesc si chiar foarte bine :D Inca stiu, dar parca programul meu a devenit mult prea haotic si in anul 3 fiind (am prag,nu licenta) mananc destul de dezorganizat, cu toate ca mi-as dori sa fie altfel. Trecand peste asta, viata de student este fantastica, si nu pot decat sa ma bucur ca sunt printre "norocosii" care au parte de ea timp de 6 ani :D
RăspundețiȘtergereImi e dor de perioada de studentie asa si asa :d, mai mult de iesiri, sesiunile nu imi placeau si fiind universitatea in acelasi oras nu am facut nici naveta, nici nu am stat la camin, asa ca ramane la putere tot mancarea lui mama :d, :*
RăspundețiȘtergereSilvia, si eu stiam sa gatesc, insa uneori nu aveam din ce :) Am vazut un film (o comedie) candva despre un tip caruia ii place foarte mult sa fie student si facea tot posibilul sa nu treaca anul :) Doar ca tipul era de bani gata si nu avea dileme in ceea ce priveste mancarea :) Eu ma bucur ca nu mai stau in camin. Bafta multa la licenta!
RăspundețiȘtergereLoredana, nu cred ca ii este cuiva dor de sesiuni :) Pupici.
RăspundețiȘtergereO ce dor imi e de acea perioada dar mai traiesc si acum clipele astea de studentie alaturi de fica mea care este in primul an si ea la fel cum pune mana pe un banut imediat ii gaseste intrebuintare,dar sa iti spun cu fumatul si eu am fost fumatoare dar dupa 25 de ani cu acest viciu am reusit sa ma las si ma bucur enorm ca am reusit sa fac acest lucru.
RăspundețiȘtergereJane, eu nu sustin ca fumatul e ok, insa imi place sa fumez :( Nu pot decat sa te felicit ca ai reusit sa te lasi de fumat dupa atatia ani!
RăspundețiȘtergerenu vreau sa ma laud dar mie mi.a placut sa gatesc de la cartofii prajiti pe resou facut din bca si rezistenta pe care il tineam ascuns pina la diverse ciorbe!
RăspundețiȘtergereprimeam si eu pachete dar cu ingrediente mama stia ca eu gatesc si trebuie sa va spun ca eu maninc doar proaspat gatit !una din colege si prietene imi zice si acum ca de la mine a invatat sa gateasca si chiar ma mai suna sa ii dau retete!toate aveau gustul studentiei!tinjesc dupa acei ani.......am avut parte de colegi minunati , putini si buni ,cu care pastrez si acum legatura!
Da, stiu, si in momente din acelea cartofii si salata de varza erau la putere . Noroc ca imi plac cartofii :D am vazut si eu filmul, Van Wilder cred ca se chema,mi-a placut mult pe vremea aia, eram si eu in liceu ;))
RăspundețiȘtergereCat despre licenta, inca nu o am, sunt la medicina, si doar in anul 6 o sa o am, pana atunci insa,ma asteapta pragul, pt care desi nu prea am de ce, nu ma pot abtine sa nu ma stresez, ca in orice alta sesiune dealtfel :))