miercuri, 18 ianuarie 2012

De ce sistemul de afiliere Elanko Avantaj este unul care te ajuta ca blogger?

Sistemul de afiliere Elanko Avantaj e simplu. Tot ce trebuie sa faci este sa te inscrii in programul de afiliere Elanko Avantaj. Ai un comision de 3% din valoarea comenzilor inregistrate de catre cei directionati de tine (fara TVA, taxe de transport si alte taxe). In plus, pentru fiecare vizitator al site-ului care decide sa devina partener Elanko prin afiliere, primesti un bonus in valoare de 10 lei. Participarea la programul de afiliere este gratuita, primul pas fiind crearea unui cont de afiliat pe Elanko. La program poate adera orice persoana fizica sau juridica majora din Romania care detine unul sau mai multe site-uri.Termenul de plata este de 15 zile de la data emiterii facturii, cu conditia ca valoarea castigata (venitul brut) sa fie de minimum 200 RON. 


Elanko Avantaj
http://www.elanko.ro/blog/category/afiliere/  


Tableta MultiPad PMP7074B3G e ideala pentru mine deoarece e compacta si usoara. De asemenea, functioneaza atat ca un telefon mobil GSM, cat si ca un modem 3G de mare viteza, cu acces direct la Internet. Este prevazuta cu conectivitate GSM 3G, ruland Android 2.3 Gingerbread si cu receptor GPS incorporat.




sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Melodia zilei

Desi e o zi de ianuarie, sa ne amintim de insoritele zile de vara...pe ritmuri de salsa.

Motto-ul zilei

"Viata nu este cea pe care ai trait-o, ci aceea pe care ti-o amintesti si cum ti-o amintesti spre a o povesti." Gabriel Garcia Marquez

vineri, 13 ianuarie 2012

Sa ne facem timp sa mirosim trandafirii…


                                                 

In ultimii ani am avut senzatia ca timpul trece cu viteza luminii. Parca perioada dintre trezitul de dimineata si momentul in care te asezi in pat mort de oboseala nu exista. Si poate ca asa si este…existenta noastra de zi cu zi se imparte intre serviciu, platit facturi, nervi in trafic, s.a.m.d. uitand sa ne acordam macar o clipa de ragaz, o clipa pe care sa o petrecem cu noi insine sau cu o persoana draga. Ne pierdem in a munci ca niste sclavi la o multinationala, trudind si incercand sa impresionam sefii pentru o promovare, pentru o marire de salariu. Odata cu promovarea sau marirea de salariu ne cresc si pretentiile: apartamentul cu doua camere in care locuiam pana ieri nu ne mai place, masina e prea veche, hainele nu mai sunt la moda, iar excursiile in tara sunt doar pentru studenti. Ce putem face in situatia asta? Ne facem un credit pe 30 de ani (tocmai ce am achitat vechiul credit de nevoi personale si televizorul de ultima generatie cumparat in rate), ne mutam intr-o casa spatioasa dintr-un renumit complex rezidential si muncim tot mai mult pentru a o achita. Ne-am cumparat acasa, insa acum avem nevoie de mobila si de un designer de interior care sa ne invete arta feng shui si ne spuna ca albastrul nu se potriveste cu culoarea maro. Mergem din nou la banca, contractam un nou credit de nevoi personale si ne mobilam noua casa asa cum ne dorim. O casa intr-un complex rezidential “de fite” “cere” o masina noua, haine noi si tot asa. Ajungem sa muncim tot mai mult pentru o alta promovare, pentru o alta marire de salariu. Uitam de momentele frumoase pe care odinioara le petreceam alaturi de iubit sau iubita, alaturi de prietenii de-o viata, casa pe care tocmai am cumparat-o si am mobilat-o o folosim doar pentru a ne face un dus, pentru a mai verifica o data emailul de serviciu si pentru cateva ore de somn chinuit. Masina pe care tocmai am cumparat-o in leasing ne ajuta doar sa-i facem pe prieteni si pe colegii de munca sa “crape de ciuda”. In toata aceasta perioada am uitat deja ca avem niste parinti, ca avem o sora sau un frate care asteapta macar un telefon de la noi. Singura forma de socializare ramane facebook-ul, emailurile funny trimise in graba fara a fi deschise si citite in prealabil, teambuidingurile si, bineinteles iesirile cu colegii de serviciu. Prietenii de alta data sunt deja dati uitarii, acum nu ne mai intereseaza decat noii prieteni: colegii de serviciu. Iesirile in oras cu noii prieteni sunt mult mai interesante mai ales ca avem subiecte comune de discutie: “tipa de la marketing e prost imbracata”, “tipa de la PR e o increzuta”, “tipele de la conta’ sunt obeze”, “tipul de la IT freaca menta toata ziua”, iar “asitenta de pe vanzari sigur se culca cu seful”. Pe ici pe colo mai apar subiecte de genul: “Bianca Dragusanu nu mai e cu Bote”, “Cruduta a pozat goala” sau “au revenit in voga pantofii cu toc gros”. Intr-adevar, discutiile sunt “erudite” si mai ales, folositoare. In tot acest timp pe care noi il petrecem cu noii prieteni nu ne aducem aminte ca acasa ne asteapta iubitul sau iubita, copiii. De ce sa ne batem capul si cu copiii astia, doar au bona, au tot ce le trebuie? Ce le lipseste? Daca sunt deja scolari e treaba profesorilor sa le ofere educatie! Nu e suficient ca noi muncim de dimineata pana noaptea tarziu ca sa le oferim ceea ce e mai bun? Chiar nu apreciaza nimeni efortul nostru?  Anii trec…parintii s-au dus demult, sotul sau sotia e fericit(a) intr-o relatie extraconjugala (daca nu ne-a parasit deja),copiii au crescut si au viata lor, prietenii de odinioara s-au saturat sa astepte un semn de viata din partea noastra si au cautat compania si atentia altor persoane. Brusc ne trezim singuri: prietenii de la serviciu nu sunt dispusi sa ne asculte frustrarile sau framantarile. Brusc ni se pare noua, insa ruptura de tot ceea ce iubeam candva s-a produs incet, dar sigur. La ce ne mai foloseste casa aia mare si frumoasa pe care am cumparat-o acum 10-20 de ani cu atatea sacrificii? La ce ne mai folosesc hainele si masina “ultimul racnet”? Suntem atat de singuri! Unde sunt momentele de alta data cand mergeam la serviciu cu tramvaiul tinandu-ne de mana cu persoana iubita? Unde sunt serile pe care le petreceam candva cu prietenii band bere la halba la o terasa ieftina din cartier sau la un pub studentesc? Unde sunt momentele in care radeam cu gura pana la urechi? Unde sunt noptile in care faceam dragoste cu persoana iubita pana spre dimineata si apoi adormeam unul in bratele celuilalt? Ce dor imi este de plimbarile prin parcul Herastrau savurand o vata din zahar! Si ce tare mi-e dor de vacantele pe care le petrecem la Busteni mergand cu gasca de prieteni  fara bilet de tren sau inghesuiti intr-o Dacie amarata! Toate acestea au fost parca acum 100 de ani si ce fericit eram! Timpul nu-l mai putem intoarce…viata a trecut pe langa noi. Toate sacrificiile pe care le-am facut in toti acesti ani au fost inutile. Am uitat sa ne traim viata. Dar poate ca am sacrificat ceea ce nu trebuie. Cum ar fi fost viata noastra daca petreceam mai putin timp la serviciu si acordam atentie si afectiune celor dragi? Probabil n-am fi ajuns manager general si nici nu ne-am fi petrecut concediile doar in strainatate. Parintii nostril ar fi inca in viata? Probabil ca nu, insa ar fi plecat dintre noi cu sentimentul ca i-am iubit, ca am apreciat tot ceea ce au facut pentru noi si ca nu i-am uitat niciodata si nici nu-I vom uita. Sotul/sotia nu ne-ar fi parasit? Nu e o garantie, insa in cazul in care ne-ar fi parasit am fi stiut ca e pierderea lui/ei; noi am facut totul ca relatia sa mearga, le-am aratat cat de mult ii iubim si cat de mult inseamna pentru noi. Poate ca n-a fost sa fie…Copiii nostri nu si-ar fi vazut de viata lor? Ba da, insa am fi prieteni si si-ar face timp din cand in cand sa vina la o cina in familie sau sa dea un telefon sa ne spuna ultimele noutati din viata lor. Prietenii vechi ar fi inca prietenii nostril? In mare masura, da, doar daca nu au muncit si ei mereu pentru un job mai bun, o casa mai mare sau o masina mai scumpa. In acest caz n-ar fi nicio pierdere. Poate ca e timpul sa ne amintim de noi si de cei dragi, sa nu uitam ca nu traim doar ca sa-i impresionam pe ceilalti. Sa nu uitam ca avem o viata de trait. Viata nu inseamna doar bani si functii de manager. Sa ne facem timp sa mirosim trandafirii, sa ne bucuram de inflorirea copacilor, sa ne lasam surprinsi de o ploaie calda de vara, de o “bataie” cu zapada, sa fim exaltati in fata unui apus de soare, sa-i apreciem pe cei din jurul nostru, sa zambim mereu si sa radem mai mult. Sa ne traim fiecare zi a vietii fara regrete! Sa ne bucuram de tot ceea ce avem si ca si cum maine nu ar exista!

Melodia zilei


Motto-ul zilei

Baietii pe care ii cresti si educi ca mama sunt barbatii de maine sau golanii de maine.

O lume cu reguli sau fara?

Cum ar fi lumea in care traim daca nu am avea nicio regula? Mai buna? Mai rea? Daca nu am avea nicio regula nu ar trebui sa mergem la scoala, la gradinita, nu ar trebui sa ne trezim dimineata pentru serviciu, s.a.m.d. Totodata nu ne-am imbraca cu hainele pe care ceilalti le considera potrivite, am putea sa mergem chiar goi fara nicio problema. Am putea sa facem ceea ce dorim fara sa ne pese de sintagma ca trebuie "sa fii in rand cu lumea". Pornind de la conceptia lui J.J. Rousseau, potrivit careia omul se naste bun si doar societatea il perverteste, o societate fara reguli ar fi ideala. Lasand ca totul in societate sa se desfasoare conform liberului arbitru, cu totii am fi liberi (liberi de constrangeri, liberi de conventii sociale), insa cum am putea trai toti intr-o libertate absoluta? Americanii spun ca "libertatea ta se termina acolo unde incepe libertatea celuilalt". O lume fara reguli presupune ca orice individ sa faca ceea ce doreste, dar si libertatea presupune sa nu ingradesti libertatea celuilalt. Cum se pot armoniza aceste doua aspecte? Prin aparitia regulilor. Se presupune ca regulile de natura morala, sociala, juridica ar trebui sa ne apere libertatea si, in consecinta, sa ne faca mai fericiti. Dar suntem fericiti cu toate aceste reguli? Ne ofera libertate sau ne-o ingradesc? Primul tipar care-mi vine in minte se refera la faptul ca nu esti implinit daca nu te casatoresti, nu iti cumperi o casa si nu faci copii. Se spune ca familia este celula de baza a societatii. Aceasta regula e primordiala, cel putin in societatea romaneasca. Aceasta regula s-ar putea sa fie depasita de progresele sociale. Un individ poate fi fericit singur sau avand o familie. Poate fi fericit si in cazul in care iubeste pe cineva si locuieste cu acea persoana. Poate fi fericit cu copii sau fara. Totul depinde de ceea ce isi doreste individul in cauza. Daca toate regulile juridice sunt strict delimitate si se aplica la toti indivizii dintr-o societate, cele morale sau sociale sunt mai flexibile si nu e obligatoriu sa se aplice la toti indivizii in acelasi fel. Anumite reguli morale se pot aplica intr-o zona geografica, iar in alta e posibil sa nu aiba nicio semnificatie. Sa nu uitam de fustele mini versus portul femeilor musulmane. De asemenea, regulile morale si cele sociale se modifica in timp sau chiar dispar. Ce reprezenta virginitatea unei femei acum 100 de ani si ce reprezinta acum? Multe dintre regulile morale si sociale au fost create de Biserica. Fiecare religie a incercat sa domine, sa supuna masele si, astfel a creat un "pachet" de norme pe care practicantii religiei respective sa le respecte. Pe langa aspectul pozitiv pe care il au animite reguli, exista si aspectul negativ, de indoctrinare, manipulare a maselor. Practic, cativa oameni puternici, cu carisma au incercat sa stapaneasca lumea sau macar o parte din ea. De asemenea, unele reguli au fost inventate de oamenii de rand. Un om foarte in varsta din satul bunicilor mei imi povestea ca anumite sarbatori crestin-ortodoxe au fost inventate de taranii iobagi pentru a-i speria pe boieri. Fiind nevoiti sa trudeasca din greu si degeaba pamantul boierilor, au inventat aceste sarbatori pentru a beneficia de o zi libera din cand in cand. Toate aceste reguli s-au perpetuat si suntem nevoiti sa le respectam chiar si in ziua de azi. Daca ne referim la regulile morale, ne intrebam daca e bine sa minti sau nu. Se spune ca cea mai buna minciuna e adevarul, insa cum procedezi daca acel adevar ii raneste foarte mult pe cei din jur? Il spui sau il tainuiesti? Cu exceptia regulilor juridice, regulile morale si sociale sunt interpretabile in functie de individ, perioada de timp, zona geografica, educatie, valori, principii, etc. Fiecare dintre noi ar trebui sa respectam acele reguli si cutume care ne reprezinta.