marți, 4 iunie 2013

1990

In ideea ca poate unii dintre voi ati uitat sau erati prea mici ca sa intelegeti evenimentele marcante ale Romaniei din anii ce s-au succedat dupa '89, mi-am propus sa evoc cateva dintre aceste evenimente, pentru fiecare an in parte.
Astazi vom incepe cu anul 1990, un an care a debutat cu frenezia ideii de libertate, dar si cu o zi de doliu national pentru eroii asa-zisei revolutii din '89 (12 ianuarie).



Speranta romanilor ca incepand cu anul 1990 vor trai in bunastare, este alimentata si de valul imens de ajutoare umanitare sosite in Romania: imbracaminte, paturi, alimente, medicamente, etc. 


Tot la inceputul anului 1990, numarul publicatiilor a explodat, iar romanii faceau cozi imense la chioscurile de ziare, "insetati" de informatie necenzurata (credeau ei). Toata lumea spera la un viitor stralucit si prosper, insa viitorul se decidea tot de catre vechile structuri comuniste.
In ianuarie 1990 revin multi intelectuali din exil, reapar partidele politice istorice interzise de regimul comunist (taranistii condusi de Corneliu Coposu si Ion Ratiu, liberalii condusi de Radu Campeanu).
Pe 23 ianuarie, Frontul Salvarii Nationale, contrar promisiunii facute in zilele din decembrie '89, decide sa participe la alegeri, ceea ce provoaca ample proteste de strada, atat din partea simpatizantilor FSN, cat si din partea sustinatorilor intelectualilor din exil.


Pe 29 ianuarie, minerii vin pentru prima data la Bucuresti ca sa apere FSN-ul, crezand ca doar FSN-ul inseamna democratie. Masele de mineri se razbuna pe cei din opozitie distrugand sediile partidelor, iar liderii acestora sunt salvati cu taburile de furia multimii.


Se formeaza CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala), condus de Ion Iliescu si format din reprezentanti FSN si reprezentanti ai partidelor politice. Scopul CPUN este de a conduce Romania pana la alegerile din 20 mai, dar tensiunea sociala persista. Liderilor partidelor politice istorice li se reproseaza ca au dus-o bine in Occident si ca nu au fost nevoiti sa manance salam cu soia (la moda acum, in anul 2013) si ca vor sa vanda tara strainilor. Ion Iliescu este acuzat ca a furat revolutia si ca vrea sa duca tara inapoi in comunism, acuzatii respinse de catre liderul CPUN.
In 11 martie 1990 se adopta Proclamatia de la Timisoara care propune, printre altele, interzicerea candidaturii fostilor activisti si ofiteri de securitate pentru locurile din Parlament, dar, mai ales, pentru functia de presedinte al tarii. Iliescu respinge categoric aceasta propunere.


Pe 15 martie, maghiarii sarbatoresc la Targu Mures Revolutia de la 1848 din Ungaria. Arboreaza drapelul unguresc pe institutii publice si darama statuile lui Nicolae Balcescu si Avram Iancu. Romanii raspund cu manifestatii de protest care degenereaza in confruntari violente. Alti morti si alti raniti de ambele parti: Mihaila Covariu batut crunt de protestatarii maghiari si lasat fara cunostinta, dar si scriitorul maghiar Suto Andras, mutilat de tabara protestatarilor romani.

In speranta unei vieti mai bune, romanii incep exodul catre tarile occidentale: in anul 1990, 100.000 de romani iau drumul fostei RFG. Noi, cei ramasi in tara, intram in campanie electorala. Avem 3 candidati la functia de presedinte: Ion Ratiu, Ion Iliescu si Radu Campeanu. Pe 23 aprilie, incepe "golaniada", ample proteste din partea opozantilor lui Iliescu.


Solutia salvatoare este vazuta de catre opozantii lui Ion Iliescu in persoana Regelui Mihai. Fostul rege aterizeaza pe Otopeni de Pasti, dar i se refuza intrarea in tara, desi avea viza, iar protestele din Piata Universitatii capata o amploare si mai mare. Campania electorala continua si, in toate orasele tarii, Iliescu si Petre Roman sunt primiti cu aplauze si urale de catre simpatizantii FSN-ului. FSN este acuzat de catre opozitia de dreapta ca manipuleaza intreaga masinarie electorala, iar alegerile din 1990 sunt supravegheate de catre observatori straini. Buletinele de vot contin 32 de pagini cu peste 80 de partide politice care au intrat in cursa electorala pentru cele 500 de locuri in Parlamentul Romaniei. Coincidenta sau nu, alegerile au avut loc in data de 20 mai 1990, in Duminica Orbului. Participarea la vot a fost imensa, aproape 80% dintre cetatenii romani cu drept de vot, dintre care 86% au votat cu Ion Iliescu pentru presedinte si 66% cu FSN pentru Parlament. Sunt sesizate fraude de catre observatorii straini, dar infime pentru a putea modifica scorul in vreun fel. 
Opozantii lui Iliescu protesteaza din nou, iar minerii revin in Bucuresti la mijlocul lui iunie, sa restabileasca ordinea in tara si sa puna capat "Golaniadei". Zilele de 13-15 iunie sunt marcate de violente socante: studenti batuti, omorati, intelectuali batjocoriti, etc.


In seara de 13 iunie, Iliescu le multumeste minerilor pentru sprijinul lor. Avea sa-i "recompenseze" mai tarziu cu disponibilizari masive. 

S-a format primul guvern de dupa '89, condus de Petre Roman. Printre membrii marcanti ai acelui guvern se numara: Theodor Stolojan (Ministrul Finantelor), Doru Viorel Ursu (Ministru de Interne), Andrei Plesu (Ministrul Culturii), Victor Babiuc (Ministrul Justitiei), Generalul Victor Atanasie Stanculescu (Ministrul Apararii Nationale), Bogdan Niculescu-Duvaz (Ministrul Tineretului si Sportului), Adrian Nastase (Ministrul Afacerilor Externe) si multi altii, pe care ii observam si astazi pe scena politicii romanesti. Guvernul afirma ca economia romaneasca nu este profitabila din cauza lipsei de comenzi.

Bucuria romanilor venea din partea echipei nationale de fotbal, condusa de Emeric Enei si marcata de prezenta unor nume mari (Hagi, Lacatus, Raducioiu, Ilie Dumitrescu, etc.).


Pe 21 septembrie, Nicu Ceausescu a fost condamnat la 20 de ani de inschisoare.


Fosta familie regala primeste acordul sa revina in tara cu ocazia sarbatorilor de Craciun, dar in drum spre Curtea de Arges, este obligata sa paraseasca tara pentru ca se constata absenta vizei pe pasaport. 





"Cunoscand istoria, eroii, traditia, ne facem mai sociabili, mai altruisti, mai iubitori de om si viata." - Nicolae Iorga

6 comentarii:

  1. Trebuie sa recunosc ca eram prea mica ca inteleg ce se intampla la revolutie, tot ce imi amintesc sunt gloantele care survolau cerul noaptea, iar eu ii ziceam mamei ca sunt artificii. De asemenea mi tin minte ca ne imbracase mama in toiul noptii sa fim gata sa ne parasim casa in caz de suntem atacati. Si mai retin 24 decembrie cand N.C a scapat de aceasta romanie. :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Alinaluibrumarel4 iunie 2013, 16:59

    hmmm, anul 1990! unul plin de dezorientare si promisiuni false :(. dar noi credeam atunci ca suntem fericiti, bine, eu eram foarte mica, dar imi aduc aminte de multe lucruri.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ting ting, decembie '89 a fost o nimica toata fata de ceea ce a urmat dupa :) Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  4. Alina, din pacate, de 30 de ani suntem intr-o permanenta dezinformare. De promisiuni desarte nu mai zic...

    RăspundețiȘtergere
  5. Bianca Roxana Anitei5 iunie 2013, 12:16

    Eu nu imi amintesc decat ca mergeam pe strada cu un unchi de-al meu fluturand un stegulet, in drum spre o cofetarie;). Da, era impresia ca de atunci incolo toate vor fi mai bune!

    RăspundețiȘtergere
  6. Bianca, aveam senzatia cu totii ca va fi foarte bine pentru toti. In 1990 s-au umplut rafturile cu de toate, dar a explodat inflatia :(

    RăspundețiȘtergere