Atunci cand mi-am deschis blogul nu m-am gandit la nimic. Se fac 6 luni de cand tot scriu, cu sincope ce-i drept :) si vreau sa va multumesc tuturor celor care ati fost si sunteti langa mine.
Pe unii ingerasi am reusit sa-i cunosc personal, pe altii doar la telefon sau doar prin comentarii, dar toti ingerasii imi sunt foarte dragi.
Acesta se presupunea sa fie un mesaj de multumire fata de voi, dar m-am blocat :( Neuronul meu blond e plecat la pascut :)
Asa cum am mai spus si alta data, ABC prin viata nu e un blog, e o comunitate de oameni buni, de ingerasi. Un ingeras drag mie mi-a spus intr-o postare pe blogul ei ca eu sunt "ingerasul suprem". A fost un compliment tare frumos, doar ca eu sunt mai mult (d)rac :)
Uneori am vrut sa renunt la blog, dar voi m-ati determinat sa merg mai departe. Nu stiu cati dintre voi stiti ca eu sunt impotriva statului pe net, de aceea si scriu atat de "des" :) Totusi, prin intermediul blogului am cunoscut atatia oameni minunati. Tocmai pentru faptul ca sunt "citita" de oameni de valoare, n-a fost nevoie sa-mi activez moderarea comentariilor si in 6 luni am avut un singur comentariu rautacios de la un "nene" caruia nu-i placea in "Hantalya" :) Comentariile voastre sunt intotdeauna binevenite, chiar daca sunt critici la adresa a ceea ce postez eu. Nu ma astept ca toata lumea sa fie de-acord cu mine. Fiecare are ratiune, fiecare are un punct de vedere si nu coincid cu ale celorlalti mereu.
Daca ma apucam sa scriu despre politica imi era mai usor, dar asa nu-mi gasesc cuvintele sa va multumesc :(
Inchei aici sirul de fraze incoerente prin a va spune ca va pupacesc si ca va trimit cate o imbratisare virtuala.
PS: Aveam mai multe ganduri pentru voi, dar acum alearga alandala prin creierul meu :)
