Valle D'Aosta-paradisul dintre munti

Dragi ingerasi, pe unde credeti c-am mai fost? Valle D'Aosta, o regiune autonoma cu statut aparte din Italia. Regiunea se afla la granita Italiei cu Elvetia si cu Franta, respectiv renumitul Mont Blanc. Nu pot exprima in cuvinte ce peisaje am vazut, insa va pot arata niste fotografii :)

Zona seamana cu anumite zone din Elvetia si din Austria. Desi zona muntoasa din Austria imi place foarte mult, Valle D'Aosta este mult mai frumoasa.

Priveliste din locul in care eram cazati.

In fata pensiunii noatre era un restaurant, un bar si o mica ferma. De fapt, e impropriu spus ferma, era mai mult un magazin de desfacere a unor produse lactate traditionale. Am cumparat si noi niste branzeturi: de oaie, de capra, cu mac, simpla, etc. M-a impresionat un anume tip de branza, nu in mod placut :) avea un miros ingrozitor. N-am putut sa o gust, insa sotul meu a spus ca e foarte buna. Il cred pe cuvant :) In schimb, branza cu mac era delicioasa. Desi pretul nu era foarte mic, am decis sa ne achizitionam din fiecare sortiment de branza macar o bucata. Va pot spune ca e o mare diferenta intre branzeturile pe care le gasesti in magazine si cele naturale cumparate de aici.

De la pensiunea unde eram cazati, traversam raul si ajungeam imediat la restaurant, printre putinele din zona :) In fiecare zi mancam la acest restaurant pentru ca mancarea era buna si la preturi decente. Intr-una din zile am comandat un fel de mancare foarte gustos. Tot mancam eu cu pofta, insa la un moment dat, mi-am pus intrebarea de ce carnea e asa neagra. Brusc m-am gandit ca o fi carne de cal :) L-am intrebat pe ospatar din ce carne este preparata mancarea si mi-a raspuns "chamota". M-am uitat la el si am cerut explicatii ce este "chamota". Nu a putut sa-mi explice decat prin niste semne. Am uitat sa va spun ca in aceasta regiune, localnicii vorbesc un amestec de italiana cu franceza si cu germana :) Intelege-te cu ei daca poti :) Pana la urma am aflat ca "chamota" este o capra neagra de prin zona. Am inteles acest lucru in urma eforturilor mele disperate de a imita diverse animale :) Ulterior, am cautat si pe internet si m-am convins ca intelesesem corect. Spre deosebire de ospatarii de pe Coasta de Azur, acestia chiar daca nu intelegeau prea bine ce spuneai, se straduiau sa iti explice ceea ce voiai sa stii ba intr-un fel de italiana, ba in limba lor nativa, ba prin mime :) Desi ma convinsesem ca nu e carne de cal, nu mi-am terminat felul de mancare pentru ca imi este mila de caprioarele salbatice. In fiecare zi la pranz, restaurantul era foarte populat. Majoritatea erau localnici, multi dintre ei, fermieri. Fermierii de la ei nu sunt precum taranii nostri care muncesc pe branci si abia au un venit decent. La ei, fermierii isi permit o pauza de pranz, o masa de pranz "in oras", vin cu o camioneta, mananca si apoi se intorc la treburile lor.

Aici se vede pensiunea in care am stat, o pensiune micuta, foarte curata si foarte cocheta. Pensiunea reprezenta o afacere de familie. Personalul era format din doi soti si fiica lor. Nu aveau restaurant, ci ofereau doar servicii de cazare si bar. Desi era sfarsit de septembrie, toate cladirile din zona (case, pensiuni, hoteluri, restaurante) erau impodobite cu foarte multe flori.

Zona este foarte linistita si chiar putin populata. Valle D'Aosta este regiunea cu cea mai mica densitate a populatiei din Italia. Pe mine m-a bucurat foarte mult acest lucru, chiar aveam nevoie de putina liniste. In centrul localitatii erau cateva magazine si cateva restaurante. De la unul dintre aceste magazine am cumparat cel mai bun prosciutto. De asemenea, painea pe care o cumparam de-acolo era foarte buna. Am mancat si la restaurantele din centru, insa mancarea si preturile nu se comparau cu ceea ce ne oferea restaurantul din fata pensiunii noastre.

Chiar in zona e renumitul Parc National Gran Paradiso, insa nefiind o perioada turistica, era inchis vizitatorilor :( In schimb, am urcat pe munte sa admiram privelistea. Eu nu sunt mare fan al urcatului pe munte, insa de data aceasta vazusem o cascada sus de tot si voiam sa ajung acolo. Dupa vreo ora de plimbat pe munte tot n-am ajuns la cascada, asa ca am renuntat :) La coborare m-am "intalnit" cu o vipera, asa ca pana am ajuns in strada, am alergat cat m-au tinut picioarele si am zis ca nu mai urc pe munte niciodata :)

Dupa experienta cu vipera am mai urcat pe munte, dar cu masina :)

Ajunsesem sus de tot, o localitate care se numea Pila (cred) si e renumita in zona pentru schi. Atunci cand am fost noi era aproape pustiu :)

Privelistea era minunata: un cer de un albastru superb si munti cat vedeai cu ochii.

Am intalnit si vacute la pascut.

Vedere de pe un munte din imprejurimi.

De sus se vedeau toate localitatile dintre munti.

Sper ca v-a placut plimbarea prin Valle D'Aosta.

Pupici.