sâmbătă, 13 octombrie 2012

Ziua Internationala a Animalelor

Dragi ingerasi, multi dintre voi stiu ca pe 4 octombrie se sarbatoreste Ziua Internationala a Animalelor. Aceasta postare trebuia sa apara pe blog acum ceva vreme, insa din motive independente de mine...o public astazi. Intre timp, a trecut si Ziua Internationala a Zambetului (5 octombrie) si, da, am motive sa zambesc: pentru ca sunt bine, pentru ca am un sot care ma iubeste si va am pe voi, ingerasii mei ting ting.

Revenind la animalute, Gabita a creat un banner foarte frumos pentru aceasta zi speciala. Multumim mult, Gabita!


Atunci cand spun "animalute" ma gandesc si la animalutele care sunt fericite ca au un stapan, dar ma gandesc si la animalutele oropsite :(  Eu cred ca orice animalut e frumos si merita sa fie iubit. Din pacate, nu toata lumea gandeste la fel, insa am o prietena foarte buna care de peste 4 ani isi dedica fiecare clipa a vietii ei pentru a salva animalutele abandonate, ranite, flamande, s.a.m.d. Numele ei este Carmen si, de cand am cunoscut-o, am fost profund impresionata cu cata dragoste are grija de animale, cate sacrificii face pentru a le duce la veterinar, pentru a le asigura hrana, pentru a le gasi stapani iubitori, etc. Nu are nici cel mai mic regret ca isi cheltuieste toata pensia pe hrana animalutelor si pe "vizite" la veterinar. Practic, salveaza catei si pisici bolnavi, ii trateaza, ii vaccineaza si le cauta un stapan care sa-i iubeasca. Nu cred ca am mai vazut pe cineva atat de dedicat unei cauze! Recunosc sincer ca nu as fi in stare de atatea sacrificii, desi iubesc foarte mult animalutele. Sunt multe asociatii create in scopul salvarii animalelor: unele chiar fac ceva in privinta asta, altele au alte scopuri. Carmen a ales sa faca acest lucru pe cont propriu si nu pot decat sa o felicit pentru aceasta initiativa.
Sa va arat si niste poze :)

Ea e Carmen: il ingrijeste pe John Doe. John Doe e un catel lovit, batut si lasat in sant sa moara de frig :( O batrana l-a vazut si i-a spus lui Carmen despre el (stiind ca ea se ocupa de salvarea animalutelor). Carmen l-a dus la veterinar si apoi acasa unde l-a ingrijit. Ulterior, a fost adoptat, dar, din nefericire, ranile au fost prea profunde :( Ultimele luni din viata si le-a petrecut cu un stapan care l-a iubit si l-a ingrijit si a murit inconjurat de oameni :( Stiu ca e o poveste trista, insa nu toate povestile cateilor salvati de Carmen sunt triste. Majoritatea cateilor si pisicilor salvati de Carmen duc o viata fericita alaturi de niste stapani care ii ingrijesc si ii iubesc.

Carmen inconjurata de catei.




Toti cateii o iubesc. Am observat ca majoritatea cateilor salvati sunt mai afectuosi decat cei pe care ii avem ca pet.

De ce am scris despre Carmen? Pentru ca este un exemplu pentru noi toti si pentru ca apreciez efortul pe care il depune pentru a salva niste sufletele nevinovate. Nu zic sa ne sacrificam cu totii, dar imi doresc sa nu mai vad oameni pe strada care dau cu piciorul intr-un caine sau intr-o pisica fara niciun motiv, doar din rautate. Imi doresc sa fim mai buni cu noi, dar si cu animalutele. Cum spunea Mihai Constantinescu: "iubiti si cainii vagabonzi".


Si ca sa nu incheiem intr-o nota trista, sa va povestesc ce am facut eu acum cativa ani :) Fiind o mare fana a desenelor animate frumoase, am descoperit seria de desene animate "Balto". In "Balto" apare un gascan tare simpatic, pe nume Boris si eu il ador. Mama mea locuieste la curte, dar are in gospodarie doar gaini si catei. Ce m-am gandit eu? Ii cumpar doua gaste de la Giurgiu, le tin putin la mine si apoi le duc la mama in Moldova :) Zis si facut! Imi cumpara matusa mea 2 pui de gasca, ma duc la Giurgiu, ii iau si aduc in apartamentul meu. Puii de gasca erau cam mari, adica fiecare avea intre 1 si 2 kilograme. Inainte avusesem puiuti de gaina in casa si ma gandeam ca si acestia vor fi la fel de simpatici. Nu m-am inselat: erau tare dragalasi, dar mi-au murdarit gresia din balcon de a trebuit sa curat 2 saptamani la ea :) In afara de asta, erau foarte fricosi. M-am gandit ca le place apa si ce mi-a trecut mie prin cap in seara in care i-am tinut la mine? Am umplut cada cu apa si i-am dus sa se balaceasca :) Erau atat de fricosi, incat atunci cand intram in baie nici macar nu mai voiau sa se balaceasca. Eu am zis ca erau pudici :) Vazand ca nu ma inteleg cu ei cum ma intelesesem cu puii de gaina, il rog pe sotul meu sa-i duca la mama a doua zi. Nu avea sens sa-i chinuiesc eu in apartament. Le pregateste sotul meu o cutie mare cu multe gauri sa poata respira, le pune un vas cu apa, unul cu mancare si porneste la drum. Un drum de 500 de kilometri :) Pentru ca eu iubesc atat de mult gastele, i-am spus ca nu poate pleca cu ele fara sa treaca si pe la mine pe la birou sa-mi iau "la revedere" :) Le-am vazut, m-am panicat ca nu au aer gastele, ca mor la un drum atat de lung daca nu are nimeni grija de ele, dar, cum nu puteam sa-mi iau liber de la job, l-am lasat pe sotul meu sa se descurce cu gastele pana la destinatia finala. Gastele au ajuns cu bine la mama, desi masina noastra arata si mirosea ca un cotet de pasari   :) Mama le-a creat un loc special, inclusiv o cadita mare cu apa in tarcul lor ca sa se balaceasca in voie. Le pusesem numele de Boris si Katiusa, crezand ca sunt pereche: un mascul si o femela. Timp de 1 an de zile o tot intrebam pe mama la telefon daca n-a facut Katiusa ou. Dupa vreun an ne-am dat seama ca gasca mea era Katius si nu avea cum sa faca oua :) Si uite asa, gascanii mei au trait fericiti la mama, dar mie nu mi-a mai trebuit sa-mi cumpar alte gaste :)

Sper ca v-a placut postarea mea si va invit sa vedeti si ce au pregatit fetele cu care am colaborat:



Voi ce animalute aveti pe-acasa? Ce experiente aveti legate de animalute?

vineri, 12 octombrie 2012

S-au impartit pijamalele? :)

De ce va intreb daca s-au impartit pijamalele? Pentru ca a venit toamna si am scapat de canicula, asadar pentru o noapte calduroasa avem nevoie de pijamale. Pentru o noapte fierbinte avem nevoie si de bratele iubitului in jurul nostru, dar asta-i alta poveste :) Cred ca va aduceti aminte de Magielle. Pe langa lenjerie intima, au corsete, costume de baie, sosete, ciorapi, fulare, etc. Mie mi-a atras atentia sectiunea de pijamale. Desi am foarte multe: de la cele sexy pana la cele calduroase pentru noptile in care nu dorm langa iubitul meu, mereu imi place sa-mi mai cumpar. Iubitul meu stie acest lucru, prietenii mei stiu si tot timpul mai primesc cate ceva de genul. De fapt, persoanele apropiate mie sunt tare contrariate pentru ca eu am colectii din multe categorii: pantofi, cercei, lenjerii de pat, prosoape, parfumuri, ceasuri, lenjerii intime, etc. Cred ca e chiar bine pentru ei datorita faptului ca nu e greu sa-mi cumpere un cadou :) Bineinteles, cea mai frumoasa "colectie" a mea e cea formata din calatorii, dar si in calatorii am nevoie de pijamale :)

Sa va arat ce-mi place mie de la Magielle de pe site :)

Preferata mea! Fara tocuri :)

Pentru noptile in care nu sunt langa iubitul meu.


Sa va reamintesc faptul ca-mi plac bulinele? :)

Ce parere aveti despre aceasta pijama?

Roz intotdeauna.

Flacara violet :)

Maro cu un pic de animal print.

Pentru noptile in care dorm singura :( Macar e calduroasa :)

Cine a spus ca pijamaua nu poate fi sexy? :)


Pentru o noapte la munte...

Pijamaua aceasta e pentru nopti mai mult decat calduroase :)

O pijama cuminte, dar combinatia de culori e super.


Clar nu e pentru dormit :)


Pentru somn sau nu :)


Un stil mai adolescentin.

Tot buline :)


Ingerasi, voua care va place?

Un pic de safari si seara cu beduini - Egipt

Ingerasi, incepusem sa va arat niste fotografii din Egipt. Fotografiile din seara aceasta nu vor fi impresionante, insa pe mine m-a impresionat cat de primitori pot fi beduinii. Daca dai search pe google, toate rezultatele cautarii te duc la faptul ca doi americani au fost rapiti de beduini in Peninsula egipteana Sinai :( Inteleg ca interesele geopolitice sunt mai presus decat orice, dar e pacat ca lumea sa nu stie adevarul. E adevarat ca nu-ti danseaza nimeni fara bani, ei fac toate aceste lucruri pentru a-si asigura traiul de zi cu zi. In fine, nu va mai stresez cu opiniile mele politice si va las in compania catorva fotografii pe care le-am facut.

Cred ca asa ar arata tot Egipul daca nu si-ar da silinta sa faca cate ceva.




Ador aceasta fotografie!



Mereu m-am intrebat ce mananca oile si caprele bediunilor :(






















Dansul dervish-ilor. Un dervish se invarte aproximativ o ora. Am ramas socata pentru ca pot muri in perioada asta :( E un dans religios, fascinant pentru cei din exterior, dar foarte greu pentru cei care-l practica.



Sper ca v-au placut pozele. Zilele urmatoare revin cu o postare despre ultimele zile petrecute in Egipt.
Pupici multi!